Rezultate principale (Ordin):
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (lat. ordo, -inis, fr. ordre)
1. dispoziție obligatorie, dată de o autoritate sau persoană oficială; poruncă; comandă.
2. comunitate catolică de călugări care se supuneau anumitor reguli de organizare și de activitate; cin, tagmă.
3. comunitate de cavaleri călugări din evul mediu.
4. societate, asociație în care cineva era primit în semn de onoare.
5. decorație superioară medaliei.
6. dispoziție de plată (a unei sume).
7. (biol.) grup între clasă și familie.
8. (mat.) ~ de multiplicitate (al rădăcinii unei ecuații algebrice) = număr natural care arată de câte ori apare o rădăcină (soluție) într-o ecuație algebrică.
9. sistem de arhitectură ale cărui elemente sunt dispuse și proporționate după anumite reguli.
10. rang. categorie.
11. de ~ul = cu caracter (de); de prim ~ = de cea mai bună calitate, excelent.
Rezultate secundare (Ordin):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. contre-ordre)
1. ordin care revocă un alt ordin anterior.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
6. HU rend (rendszertani egység)
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ordinal)
1. adj. numeral ~ = numeral care indică într-o serie locul, ordinea numerică.
2. s. n. (mot.) număr care arată pentru un anumit obiect al câtelea este el într-un şir de obiecte.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. ordinaire, lat. ordinarius, germ. ordinär)
1. adj. obișnuit, normal, comun.
2. sesiune ~ă = sesiune convocată conform regulamentului de funcționare; (lat.) fracție ~ă = raport între două numere întregi.
3. de calitate inferioară; prost.
5. s. m. autoritate ecleziastică, episcop diecezan.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ordinatique)
1. ştiinţă care studiază calculatoarele în raport cu mediul uman.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ordinateur)
1. calculator electronic cu memorie de mare capacitate şi cu mijloace de calcul ultrarapide, putând rezolva probleme aritmetrice şi logice complexe şi lua decizii, prin folosirea unor programe înregistrate, adaptate anumitor circumstanţe.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abysse, lat. abyssos)
2. parte profundă a unui fenomen, a unui proces; neant.
3. depresiune a fundului oceanelor, cu adâncimi mari.
4. (fig.) distanță uriașă sau separare de ordin cultural, intelectual, moral, sentimental.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abracadabrant)
1. cu totul neobișnuit; surprinzător, uluitor, extraordinar; ciudat, bizar.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acanthodes)
1. pl. ordin de peşti fosili, cu schelet cartilaginos.
Parte de vorbire: s.m. pl.
Origine: (fr. acanthoptérygiens)
1. (zool.) ordin de peşti osoşi cu înotătoarea dorsală spinoasă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acariens)
1. pl. ordin de arahnide mici, înaripate, parazite.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. acarinatus)
1. ordin de păsări alergătoare cu sternul lipsit de carenă, cu aripi nedezvoltate; ratite.