Rezultate secundare (Orez):
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
2. FR sclérotiose du riz
3. EN seedling blight of rice; southern blight of rice
4. DE Sclerotium-Fäule des Reises
5. RU южнaясклероциaльнaя rниль рисa
6. HU rizs csíranövény foltossága
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT Cochliobolus miyabeanus
2. FR helminthosporiose du riz; brûlure du riz
3. EN brown spot of rice; leaf and kernel spot and seedling blight of rice; „sesame leaf spot” of rice
4. DE Helminthosporium-Fußkrankheit des Reises; Helminthosporiose des Reises
5. RU бурый rельминтоспориоз рисa; rлaзковaя пятнистость рисa
6. HU rizs barna levélfoltossága és csíranövény-betegsége
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (orez + -ar)
1. persoană care cultivă orez.
2. (depr.) apelativ jignitor pentru persoanele care provin din Asia (care mănâncă orez).
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
2. FR rhizoctoniose (sur les feuilles et les gaines) du riz
3. EN rhizoctonia sheath spot and culm blight of rice
4. DE Blatt- und Scheide-Rhizoktoniose des Reises
5. RU ризоктониоз стеблей и влaraлищ рисa
6. HU rizsrizoktónia, rizslevélhüvely égésfoltja
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acido-résistant)
1. care prezintă acidorezistenţă.
2. se referă la bacteriile care nu se decolorează nici sub acțiunea acizilor puternici, nici sub acțiunea alcoolului.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (anti- + ischemic)
1. (medicament) cu acţiune vasodilatatoare capabil să amelioreze irigaţia deficitară la nivelul membrelor şi creierului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. arac, engl. arrack)
1. băutură alcoolică foarte tare, rachiu din orez sau din plante suculente bogate în zahăr.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. pudding)
1. preparat culinar, din făină (sau paste făinoase), orez, ouă, lapte, adesea îndulcit, servit la desert.
2. fel de mâncare din legume, brânză, copt în cuptor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cataphorèse)
2. introducerea în organism a unor substanţe medicamentoase cu ionizări prin curent continuu; dielectroliză.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (germ. Chemoresistenz)
1. (med.) rezistența unui agent patogen (virus, microb, celulă canceroasă etc.) la chimioterapie; chimiorezistenţă.