Dictionar

fals; neadevărat (organ)

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT falsus; spurius; pseudo-; adulterinus
2. FR faux; fausse; pseudo-
3. EN pseudo-; false; spurious; untrue
4. DE falsch; pseudo-; unecht; scheinbar
5. RU лживый; ложный; псевдо-; фaлвшивый
6. HU ál, hamis (szerv)
 

abrupt, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n.  
Etimologie: (fr. abrupt, lat. abruptus)

1. I. (despre un teren) foarte înclinat; accidentat, prăpăstios.
2. (despre stil) alcătuit din elemente contrastante; inegal.
3. (bot.; despre un organ) terminat brusc.
4. II. formă de relief abruptă.
5. porțiune de teren cu pantă foarte înclinată.
 

adult, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.  
Etimologie: (fr. adulte, lat. adultus)

1. adj. deplin dezvoltat.
2. adj., s.m.f. (ființă, organ) ajuns la maturitate.
 

arteriostenoză

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. artériosténose)

1. (med.) îngustarea arterelor, care se poate datora unei cauze externe (compresie de către o tumoare sau alt organ) sau unei patologii interne; stenoză arterială.
 

capitat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. capitatus, fr. capité)

1. (bot., anat.) (despre un organ) care se termină cu un fel de măciucă; care poartă un cap, care are formă de cap.
2. (bot.) adunat în capitul floral.
 

clamideu, -ee

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. chlamydée)

1. (bot.; despre un organ) învelit într-o membrană distinctă.
 

colaba

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. collaber)

1. tr., refl. (med.; despre un organ) a (se) turti.