Dictionar

Rezultate secundare (Organicist.):

Organicist, -ă

Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (fr. organiciste)

1. adj. referitor la organicism.

2. s.m.f. adept al organicismului; organician.


Organician, -ă

Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (fr. organicien)

1. organicist.

2. specialist în chimia organică.