Dictionar

Acroblastic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (engl. acroblastic, lat. acroblasticus)

1. (despre muguri, flori) dezvoltat în vârful organului.


Acrospor

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acrospore)

1. spor la extremitatea organului de reproducere, la ciuperci.


Aerocistoscopie

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. aerocystoscopy)

1. examinare a vezicii urinare prin introducerea de aer, cu aerocistoscopul, pentru distensia organului.


Africat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. affriqué)

1. (consoană) care se pronunţă prin închiderea şi deschiderea treptată a organului fonator, urmate de o constricţie a acestuia.


Brevet

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. brevet)

1. document cuprinzând titlul, distincţia, calitatea acordate de o autoritate (de stat) şi care presupune anumite drepturi.

2. ~ de invenţie = document eliberat inventatorului de către organul de stat competent, prin care i se recunoaşte dreptul de a exploata în exclusivitate invenţia, un anumit timp; patentă.


Cartier

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. quartier)

1. parte a unui oraş, deosebită de celelalte printr-un caracter specific, propriu; locuitorii respectivi.

2. comandament al unei mari unităţi militare.

3. marele ~ general = organul suprem de conducere a armatei în timp de război.

4. loc unde este cantonată o armată; tabără.

5. porţiune a unei nave în fiecare bord înapoia traversului, deasupra liniei de plutire.

6. porţiune a unei vergi, între bază şi capătul ei.

7. (herald.) fiecare din compartimentele unui scut.