Dictionar

Rezultate secundare (Origini):

Antropogenie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. anthropogénie)

1. știință antropologică care studiază originile, evoluția și istoria omenirii; antropogeneză.


Daoism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (cf. fr. taoïsme)

1. filozofie religioasă chineză fondată de Lao-tzu, cu origini incerte care se situează aproximativ în mileniul I î.Hr., care este în același timp o religie organizată, un misticism solitar și un set de practici oculte.

2. (var.) taoism.


Diversitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. diversité, lat. diversitas)

1. caracterul sau însușirea a ceea ce este divers; stare care indică o pluralitate; varietate, felurime.

2. ~ culturală = existența unor culturi diferite în cadrul unei organizații sau societăți.

3. ~ lingvistică = realitatea existenței unor limbi diverse și multiple în lume încă de la originile umanității.


Etimologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. étymologie, lat., gr. etymologia)

1. stabilire a originii unui cuvânt prin explicarea evoluției lui fonetice și semantice.

2. ~ multiplă = explicarea originii unui cuvânt prin mai multe etimoane.

3. ~ populară = modificare a formei unui cuvânt sub influența unui alt cuvânt mai cunoscut, cu care are asemănări și de la care s-ar putea crede derivă.

4. etimon.

5. ramură a lingvisticii care studiază istoria cuvintelor, stabilind originea și evoluția formei și a sensului lor.


Genealogist, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. généalogiste)

1. specialist în genealogie.

2. persoană care se ocupă cu stabilirea genealogiilor, care studiază originile şi filiaţia familiilor.


Hidracarieni

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. hydracariens)

1. pl. acarieni de origini diferite, adaptaţi la viaţa acvatică.