aplustră

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aplustre, lat. aplustra)

1. (ant.) piesă a unei corăbii plasată la pupă și ornată cu banderole.

cabinet

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cabinet)

1. încăpere de lucru într-un apartament, într-o instituție.
2. birou (într-o întreprindere sau instituție) unde lucrează cineva.
3. secție, serviciu într-o întreprindere sau instituție destinate unor studii.
4. ~ metodic = a) centru didactic al activității metodice; b) secție de îndrumare și informare în bibliotecile mari și în întreprinderi: ~ tehnic = centru de îndrumare tehnică în cadrul unei întreprinderi, unități școlare etc.
5. gen de muzeu care păstrează piese mici, organizat sub forma unui depozit care poate fi vizitat.
6. (în unele țări) consiliu de miniștri, guvern.
7. mobilă stil, bogat ornată și cu sertare pentru păstrarea de obiecte prețioase.

miniatură

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. miniature, it. miniatura, germ. Miniatur)

1. pictură fină și delicată de dimensiuni reduse.
2. literă ornată care împodobea titlul sau începuturile capitolelor în vechile manuscrise.
3. operă de artă, de literatură, piesă muzicală de dimensiuni mici, lucrată cu finețe.
4. obiect de dimensiuni reduse.

pectoral, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m., III. s.n.  
Etimologie: (fr. pectoral, lat. pectoralis)

1. I. (anat.) care aparține pieptului, care privește pieptul.
2. se referă la medicamentele utilizate pentru a trata bronhiile și plămânii; care se folosește ca remediu în bolile de piept; care calmează țesuturile iritate ale aparatului respirator.
3. (și substantivat) mușchi ~ = mușchi lat pereche, care se inserează pe primele șase cartilaje costale, claviculă și humerus.
4. care acoperă sau împodobește pieptul; care se poartă pe piept.
5. cruce ~ă = cruce purtată pe piept, suspendată de gât cu un lanț, de către anumiți demnitari ecleziastici, ca însemn al titlului lor.
6. se referă la aripioarele din față ale peștilor (ex. înotătoare ~e).
7. II. mușchi al pieptului (mușchi ~).
8. III. ornament sau protecție purtată pe piept.
9. pieptar de metal, piesă a armurii romane.
10. bucată de stofă ornată cu pietre scumpe, pe care o purtau pe piept faraonii, la egipteni și marele preot, la evrei.

storno

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. storno)

1. stornare; sumă stornată.

tijetă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. tigette)

1. (arhit.) partea din capul unei coloane corintiene, ornată cu frunze, din care pornesc volutele.