ortoză
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (fr. orthose)
Etimologie: (fr. orthose)
1. (mineralogie) feldspat potasic, incolor sau uneori alb, gălbui-roșietic ori verzui, frecvent în granit și gnais (compoziția sa chimică este KAlSi3O8, cu urme de Na, Fe, Ba, Rb și Ca); ortoclaz.