Rezultate secundare (Ou):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. embout)
1. piesă metalică cu secţiune conică, ce permite adaptarea acului pentru injecţie la seringi sau la un tub al aparatului de perfuzie.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. anneau)
1. cerc realizat dintr-un material dur și folosit pentru a atașa, reține sau înfășura ceva.
3. ceva care amintește de această formă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. antihéros)
1. personaj negativ al unei opere literare; erou negativ.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. argot)
1. limbaj convențional folosit de un grup social restrâns (vagabonzi, delicvenți etc.) pentru a nu fi înțeleși de restul societății sau pentru a șoca.
2. (prin ext.) vocabular sau limbaj specific unui grup, unui mediu, unei clase sociale.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bandeau)
1. legătură de încins fruntea, capul, de legat ochii.
2. cadru decorativ exterior al portalului unui tunel.
3. mulură orizontală ieşită uşor în relief, care marchează naşterea unei bolţi sau limita dintre etaje.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bardot)
1. animal obţinut din încrucişarea unui armăsar cu o măgăriţă.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.
Origine: (fr. abducteur, lat. abductor)
1. (muşchi) care produce sau permite abducţia.
2. I. califică un mușchi care îndepărtează un membru de axul median al corpului.
3. II. mușchi care îndepărtează un membru de axul median al corpului sau două organe unul de celălalt.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abiétine)
1. substanţă răşinoasă extrasă din lemnul de brad, sub formă de cristale incolore, solubile în apă şi alcool; coniferină.
2. substanță rășinoasă, extrasă din terebentina de Strasbourg sau balsamul de Canada, capabilă să se cristalizeze.
Parte de vorbire: adj., s.n.
Origine: (fr. acadien)
1. s.n. a doua perioadă a cambrianului.
2. adj. care aparține acadianului, privitor la acadian.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (lat. achenodium, fr. achénode)
1. fruct compus din două sau mai multe achene.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acidogenèse)
1. proces de formare a unui acid.
2. (biol.) reprezintă a doua etapă (din patru) a digestiei anaerobe și este o reacție biologică în care monomerii simpli sunt transformați în acizi grași volatili.
Parte de vorbire: vb. tr., refl.
Origine: (fr. acclimater)
1. a se obișnui cu un nou mediu biologic; a se obișnui cu noi condiții de viață, activitate, gândire; a (se) aclimatiza.