Dictionar

Oxibioză

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (germ. Oxybiose, engl. oxybiosis)

1. prezența de oxigen într-un proces chimic aerob; aerobioză.


Anoxibioză

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. anoxybiose)

1. (biologie) ansamblul condițiilor de viață ale organismelor care trăiesc într-un mediu fără oxigen; anaerobioză.

2. (antonim) aerobioză.


Aerobioză

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. aérobiose)

1. mod de viaţă al microorganismelor aerobe; oxibioză.

2. viaţă condiţionată de prezenţa oxigenului liber din atmosferă.

3. (anton.) anaerobioză.


Anaerobioză

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anaérobiose)

1. mod de viaţă al organismelor anaerobe; anoxibioză.


Anoxibiotic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. anoxybiotique)

1. care se referă la anoxibioză; anaerobiotic.