Rezultate principale (Oxigen.):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. oxygène)
1. element chimic gazos, inodor, incolor şi insipid, indispensabil respiraţiei şi arderii, o cincime din aerul atmosferic.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
4. DE Sauerstoff
Rezultate secundare (Oxigen.):
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. antioxygène)
1. substanță care acționează pentru a încetini sau a împiedica oxidarea unei alte substanțe chimice; antioxidant.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. dioxygène)
1. (chimie) corp molecular gazos compus din doi atomi de oxigen, cu formula chimică O2.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. oxygéner)
1. refl. (despre substanţe chimice) a se combina cu oxigenul.
2. (despre sânge) a se încărca cu oxigen.
3. a albi textilele prin tratare cu apă oxigenată.
4. tr., refl. a(-şi) decolora (părul) cu apă oxigenată.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. oxigena)
1. acțiunea de a (se) oxigena și rezultatul ei.
2. decolorare a părului prin tratare cu apă oxigenată; albire a textilelor prin tratare cu apă oxigenată.
3. (chimie) combinare cu oxigenul.
4. (med.) transformare a sângelui venos în sânge arterial prin eliminarea bioxidului de carbon și prin fixarea oxigenului din aerul inspirat; hematoză.
5. (var.) (ieșit din uz) ossigenare.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. oxygéné)
2. apă ~ă = lichid incolor, dintr-o soluţie de perhidrol cu apă, dexinfectant şi decolorant.
3. (despre păr) decolorat cu apă oxigenată; (despre persoane) cu astfel de păr.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. oxygénateur)
1. aparat pentru creşterea conţinutului de oxigen.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. aqualung)
1. aparat de oxigen pentru înotul subacvatic.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aérifère)
1. сarе conţine sau conduce aerul; aerofor.
2. (zool.) care permite circulatia aerului, oxigenului.
3. (anat.) conducte ~e = conducte destinate să transporte aerul în plămâni.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aérobe)
1. (despre organisme) care nu poate trăi fără oxigen; aerobiotic.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. aérobionte)
1. (biol.) organism care poate supraviețui și crește într-un mediu care conține oxigen; organism aerob, oxibiont.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. aérobiose)
1. mod de viaţă al microorganismelor aerobe; oxibioză.
2. viaţă condiţionată de prezenţa oxigenului liber din atmosferă.
Parte de vorbire: s.n. pl.
Origine: (fr. aérophytobiontes)
2. organisme vegetale cu viaţa condiţionată de folosirea oxigenului din aerul liber.