Dictionar

Rezultate secundare (Oţeluri):

Arc

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. arcus, fr. arc)

1. armă (primitivă) de aruncat săgeţi.

2. tot ceea ce are forma unui arc (1).

3. (mat.) porţiune dintr-o linie curbă, dintr-un cerc.

4. element de arhitectură în formă arcuită, care leagă între ele două ziduri, două coloane etc.

5. ~ de triumf = monument în formă de portic arcuit ridicat în amintirea sau pentru comemorarea unui eveniment; ~-butant = construcţie în formă de semiarc, în exteriorul unui edificiu pentru a neutraliza împingerea boltelor gotice; ~-rampant = arc cu reazemele denivelate.

6. ~ voltaic = descărcare electrică între doi electrozi prin care circulă un curent de mare intensitate.

7. organ de maşină, din oţeluri aliate, destinat legăturii elastice între două piese.

8. ~ reflex = ansamblu de elemente nervoase care asigură realizarea reflexelor.


Bainită

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Bainit)

1. constituent structural al oţelurilor, prin transformarea austenitei.


Boy

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. boy, băiat)

1. servitor indigen din colonii; liftier (în hoteluri).

2. dansator dintr-un ansamblu de music-hall.


Brunaj

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (după fr. brunissage)

1. acțiunea de a bruna și rezultatul ei; brunare.

2. ~ chimic = proces de oxidare chimică superficială a oțelurilor, permițând obținerea unui aspect negru.


Cementită

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cémentite)

1. carbură de fier, constituent de bază al oţelurilor şi fontelor.

2. inflamaţie cronică a cementului dentar.


Cobalt/cobalt

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cobalt, germ. Kobalt)

1. metal alb-argintiu, foarte dur, inalterabil la temperatura obişnuită, folosit la elaborarea unor oţeluri speciale, în radioterapie etc.