caduceu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. caduceus, fr. caducée)

1. sceptru încolăcit de doi șerpi, semn distinctiv al zeului Hermes (Mercur), simbolizând pacea și comerțul.

carambol

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. carambole)

1. (la biliard) bilă roșie.
2. (la jocul de biliard) atingere cu bila proprie a celorlalte două bile (prin care se marchează un punct pentru jucător); punct înscris în acest fel; carambolaj.
3. (fig., fam.) situație încurcată; neînțelegere; încurcătură; zăpăceală.
4. (prin ext.) un accident în serie în care vehiculele se ciocnesc între ele.
5. (prin ext.; fam.) serie de șocuri, ciocniri de oameni sau lucruri între ele.

cumacee

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. cumaceae)

1. pl. crustacee cu corpul tare, puternic cristalizat, având carapacea mult umflată, cu coada subțire și segmentele bine individualizate.

derută

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. déroute)

1. stare de zăpăceală, de dezorientare, de dezordine.

pacific, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. pacificus, fr. pacifique)

1. referitor la pace; care iubește pacea, care aspiră la pace, care trăiește în pace; pașnic, liniștit.
2. care se petrece fără violență, în calmitate; (prin ext.) care exprimă liniște sufletească, blândețe.
3. (desuet) locomotivă ~ă = locomotivă cu viteză mare, folosită la trenurile de călători.
4. (geogr.) ocean ~ = ocean cu ape liniștite, cel mai mare și cel mai adânc de pe Pământ, situat între Asia, Australia, America și Antarctica.
5. (geogr.) referitor la Oceanul Pacific sau la regiunile spălate de acest ocean.
6. (var.) (înv.) pacefic.
7. (antonime) agresiv, belicos.

pacifica

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. pacifier, lat., it. pacificare)

1. a restabili pacea, ordinea.