Dictionar

Compensatoriu, -ie

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. compensatoire)

1. compensator.

2. (jur.) care duce la repararea unei pagube.

3. daune ~ii = sumă de bani care se plăteşte de către debitor creditorului pentru a-i acoperi pagubele rezultate din neîndeplinirea unei obligaţii.


Contracambie

Parte de vorbire: s.
Origine: (contra1- + cambie)

1. cambie la vedere, trasă asupra unuia dintre giranţii anteriori de către orice persoană, care se despăgubeşte astfel de suma ce i se cuvine.


Contribuţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. contribution, lat. contributio)

1. parte cu care se contribuie la o acţiune, la o cheltuială comună; aport.

2. a pune la ~ = a folosi capacitatea cuiva (sau a ceva) într-o acţiune.

3. (jur.; pl.) sumă de bani pe care un stat învins este obligat s-o plătească unui stat învingător în temeiul unui tratat de pace, depăşind pagubele cauzate de război.

4. impozit.


Evaluator

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. évaluateur)

1. expert autorizat pentru a stabili valoarea unei nave, a unei avarii sau pagube ori a unui obiect.


Fraudă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fraude, lat. fraus, -dis)

1. act de rea-credinţă cu scop de profit, prin provocarea unei pagube; hoţie.

2. sumă sustrasă.


Garanţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. garantie, it. garanzia)

1. obligație în virtutea căreia o persoană sau o instituție trebuie apere pe cineva de o pagubă eventuală sau să-l despăgubească de o pagubă suferită.

2. a lua (pe cineva) pe ~ = a garanta pentru cineva; a prezenta ~ = a oferi încredere, certitudine, siguranță.