Dictionar

Rezultate secundare (Panteistic.):

Panteistic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. pantheistisch)

1. care ține de panteism, privitor la panteism; care admite, susține panteismul; panteist.


Panteist

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. panthéiste)

1. I. relativ la panteism, care ține de panteism, care admite panteismul; panteistic.

2. II. adept al panteismului.