Dictionar

emanatism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Emanatismus, fr. émanatisme)

1. doctrină filozofico-religioasă panteistă potrivit căreia lumea s-ar naște din substanța divinității printr-un proces continuu de emanație; emanaționism.
 

panenteism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. panenthéisme)

1. concepție panteistă potrivit căreia totul există în Dumnezeu, singura realitate.