Dictionar

balet

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ballet, it. balletto)

1. gen de spectacol alcătuit din dans, muzică și (uneori) pantomimă; dans artistic cu figuri pe o temă dată; compoziția muzicală corespunzătoare.
2. ansamblu de balerini și balerine.
 

lazzi

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. lazzi)

1. pantomimă comică în teatrul italian.
 

mim

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. mime, lat. mimus, gr. mimos)

1. s. n. scurtă comedie populară antică, alcătuită din scene comice simple.
2. s. m. actor care interpreta un mim (I); (astăzi) actor de pantomimă.
 

mimodramă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. mimodrame)

1. operă dramatică în care actorii mimează rolurile, în loc să vorbească; pantomimă.
 

no

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. nô)

1. dramă lirică japoneză în care renasc cântecul, poezia, dansul, pantomima și măștile, cu subiecte împrumutate din legendele șintoiste și budiste.
 

pantomim, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. pantomime, /II/, it. pantomimo, germ. Pantomime)

1. s. m. actor de pantomimă; mim.
2. s. f. exprimare a ideilor și sentimentelor prin mimică sau prin gesturi.
3. reprezentație teatrală de acest gen; scenariul unei astfel de reprezentații.