Dictionar

ablegat

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. ablégat, lat. ablegatus, germ. Ablegat)

1. legat al papei.
2. (Trs.; înv.) deputat.
 

antipapal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (engl. antipapal)

1. îndreptat împotriva papei; care se opune puterii deținute de papă.
 

catolicism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. catholicisme)

1. confesiune creștină care recunoaște primatul și infailibilitatea papei de la Roma, iar în materie de credință, purcederea Sfântului Duh și de la Dumnezeu-fiul (filioque), existența purgatoriului etc.
 

enciclică

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. encyclique)

1. circulară a papei adresată tututor clericilor și credincioșilor catolici.
 

gregorian

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. grégorien)

1. (despre modificări liturgice) introdus de papa Grigore I, în sec. VII.
2. cânt ~ = cânt liturgic al bisericii romano-catolice, codificat de către papa Grigore I; rit ~ = schimbări introduse în liturghie de papa Grigore I.
3. calendar ~ = calendar întocmit în 1582 din ordinul papei Grigore al XIII-lea.
 

internunțiu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. internunzio, lat. internuntius)

1. amabasador al papei care-și exercită funcția în intervalul dintre două misiuni ale nunțiului papal ordinar.