Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. paragraphe, lat. paragraphus, gr. paragraphos)
1. fragment mic al unui capitol, discurs, articol de lege etc. cuprins într-un alineat.
2. semnul, §, urmat de obicei de cifre, care se pune la începutul textului unui paragraf.
3. (inform.) ansamblu de instrucțiuni ale unui program scris în unele limbaje de programare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. paragraphie)
1. tulburare a limbajului scris caracterizată prin deformarea sau substituirea cuvintelor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. alinéa, lat. alinea)
1. rând mai retras într-un text, care marchează trecerea la o altă idee; fragment de text între două asemenea rânduri.
2. pasaj dintr-un articol de lege; paragraf.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. lettrine)
1. iniţială (ornamentală) de înălţimea câtorva rânduri, cu care începe un capitol sau un paragraf.
2. literele majuscule (o silabă) imprimate la dicţionare pe fiecare pagină deasupra coloanelor, spre a uşura căutarea cuvântului dorit; colontitlu.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. paragraphe, lat. paragraphus, gr. paragraphos)
1. fragment mic al unui capitol, discurs, articol de lege etc. cuprins într-un alineat.
2. semnul, §, urmat de obicei de cifre, care se pune la începutul textului unui paragraf.
3. (inform.) ansamblu de instrucțiuni ale unui program scris în unele limbaje de programare.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (lat. punctum, după fr. point)
1. element fundamental în geometrie, reprezentat de intersecția a două linii.
2. ~ de incidență = locul în care raza incidentă întâlnește raza reflectată.
3. semn mic și rotund ca o împunsătură de ac.
4. a pune ~ul pe i = a ataca esențialul într-o problemă, a spune ce era mai important.
5. loc determinat în spațiu, în care se află sau se întâmplă ceva.
6. ~ medical = serviciu medical organizat cât mai aproape de locul de muncă (uzină, șantier etc.).
7. loc pe un aerodrom unde stă echipa de elevi repartizați pentru zbor aceluiași instructor.
8. ~ cardinal = fiecare dintre cele patru direcții principale ale orizontului, considerate în raport cu axa polilor; ~ de aplicație = locul delimitat de pe cuprinsul unui corp asupra căruia se exercită o forță.
10. valoare a unei mărimi la care se produce un fenomen specific.
11. ~ critic = stare critică; ~ mort = a) moment în care o piesă a unui mecanism își încetează mișcarea; b) momentul când organismul sportivului, în timpul unei competiții, din cauza suprasolicitării, nu mai răspunde cu promptitudine cerințelor.
12. unitate numerică luată ca bază de clasificare, în special în sport, în jocuri de societate etc.
13. semn de punctuație mic și rotund (.) care se pune la sfârșitul unui enunț pentru a marca o pauză, o abreviere sau, în matematică, după o cifră, însemnând efectuarea unei înmulțiri etc.
14. ~ de ochire = locul din țintă în care trăgătorul potrivește linia de ochire; ~ tipografic = unitate de măsură a lungimii folosită pentru materialul tipografic, egală cu 0,376 mm.
15. pată mică rotundă pe un fond alb de culoare.
16. model al unei broderii, dantele, cusături etc.
17. parte, diviziune, fragment dintr-un întreg; capitol; paragraf.
18. chestiune, problemă.
19. ~ de vedere = aspectul sub care este privită o problemă, mod de gândire, părere; ~ de onoare = ceea ce constituie mândria cuiva, angajează onoarea acestuia; a fi pe ~ul de a... = a fi gata să...
20. aspect, ipoteză, situație; fază, treaptă, perioadă.
21. a pune ceva la ~ = a) a regla, a repara ceva; b) a aranja lucrurile cum trebuie; a pune pe cineva la ~ = a-i da cuiva o lecție de bună cuviință, a admonesta.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. verset)
1. mic paragraf numerotat, cu înţeles complet, dintr-un text religios sau literar.