Dictionar

Parcurs

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. parcours)

1. drum (de) străbătut; traiect; traseu.

2. pe ~ = în timpul drumului; (p. ext.) între timp.

3. (sport) traseu cu obstacole care trebuie urmat de un călăreţ în competiţie.

4. lungime a unui drum sau a unei traiectorii între două puncte anumite.


Bordee

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bordée)

1. ansamblul tunurilor de pe o navă.

2. salvă executată cu toate tunurile de acelaşi calibru ale unei nave dintr-un bord.

3. porţiune de drum parcurs de o navă între două întoarceri succesive.

4. distanţă parcursă de un velier între două volte succesive.


Conversaţional, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. conversationnel)

1. care se referă la conversație; conversativ.

2. (inform.) care implică un schimb bidirecțional de mesaje, cum ar fi între un client și un server.

3. (inform.) mod ~ = mod de utilizare a calculatorului care permite utilizatorului intervină pe parcursul derulării calculelor în funcție de rezultatele intermediare; mod interactiv.


Coordonator, -oare

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. coordonnateur)

1. adj., s. m. f. (cel) care îndeplineşte o funcţie de coordonare.

2. adj. conjuncţie ~oare = conjuncţie care stabileşte un raport de coordonare.

3. s. n. aparat care indică automat locul unui avion în spaţiu şi distanţa parcursă de el de la punctul de decolare.


Croazieră

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. croisière)

1. călătorie de agrement pe o navă de pasageri, pe un iaht sau avion, pe un itinerar stabilit, cu multe escale.

2. (sintagmă) viteză de ~ = viteză de drum a unei (aero)nave sau a unui autoturism, în condiţii normale, pe un parcurs lung; viteza normală după probe.

3. (sintagmă) viteză de ~ = (fig.) ritm normal de activitate după o perioadă de adaptare.

4. acţiune de patrulare pe mare în timp de război executată de către o navă militară.


Cursă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. course, /2/ engl. course)

1. drum, distanţă de străbătut.

2. traseu parcurs de un curier (I), de un vehicul pe acelaşi itinerar, după un orar stabilit.

3. vehicul care parcurge un astfel de traseu.

4. unghi format de direcţia în care se mişcă o navă comercială cu direcţia nordului.

5. (fam.) alergătură, umblet.

6. (pl.) alergări de cai.

7. (fig.) întrecere, competiţie.

8. întrecere sportivă în care mai mulţi concurenţi parcurg repede o anumită distanţă.

9. (alp.) orice ascensiune în munţi.

10. mişcare, deplasare rapidă a unui obiect în spaţiu.

11. lungime a drumului parcurs de un piston în cilindru între cele două puncte moarte.


Diarium

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (lat. diarium)

1. înregistrare scrisă (sau audiovizuală) care raportează ceea ce s-a întâmplat pe parcursul unei zile; jurnal zilnic.

2. (var.) diariu.