Parte de vorbire: s.n.
Origine: (gr. parhomoion, din para „alături” și homoios „asemănător”)
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. allitération)
1. repetare, cu efect muzical, a aceluiaşi sunet (consoană) sau grup de sunete în cuvinte care se succedă; homeoproforon, parhomeon.
2. (med.) repetare a unor sunete sau silabe în stări de puternică excitaţie psihică.
3. tendinţă patologică, obsedantă spre rimă, realizată prin repetarea de silabe.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. homéoprophorone; gr. homeoprophoron „care se succede asemănător”)
1. repetarea aceleiași consoane (în special consoana inițială) în cuvinte învecinate.