parter

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. parterre, (1) germ. Parterre)

1. parte a unei clădiri, la nivelul solului; ansamblul încăperilor din această parte a clădirii.
2. primul etaj (de la intrare) al unei mine.
3. parte a unei săli de spectacol între scenă și fundul sălii.
4. totalitatea spectatorilor care ocupă locurile din această parte a sălii.
5. parte a unei grădini sau a unui parc în care se cultivă flori.

antresol

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. entresol)

1. nivelul unei clădiri situat între parter și primul etaj; mezanin.

balcon

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. balcon, it. balcone)

1. platformă ieșită în afară, pe una dintre fețele unei clădiri și comunicând cu interiorul.
2. galerie a unei săli de spectacole, deasupra parterului.

benoar

Parte de vorbire:  s.n. (înv.)  
Etimologie: (fr. baignoire)

1. lojă amplasată la parterul teatrului.
2. (var.) benuar.

demisol

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. demi-sol)

1. parte a unei clădiri situată pe jumătate sub nivelul solului, sub parter.

etaj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. étage)

1. fiecare dintre părțile unei clădiri care se găsesc între planșeurile de deasupra parterului; cat.
2. nume dat unor lucruri, unor obiecte dispuse unul peste altul.
3. (spec.) a) fiecare dintre etapele rezultate din împărțirea variației de viteză sau de presiune a fluidului într-o mașină termică; b) partea unei mașini termice în care se produce această variație; c) partea unui amplificator electric unde are loc una dintre amplificările pe care acesta le realizează; d) (poligr.) subdiviziunea orizontală a capului unei tabele.
4. succesiune de terenuri corespunzând în timp unei vârste geologice.
5. ~ de vegetație = strat de vegetație într-o biocenoză, determinat de modificarea regimului termic și hidric în funcție de altitudine.

mezanin

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. mezzanine, it. mezzanino, germ. Mezzanin)

1. etaj mai scund, între parter și primul etaj; antresol.