Parte de vorbire: s.f.
Origine: (acomoda)
1. acţiunea de a se acomoda; acomodaţie.
2. ~ vizuală = modificare spontană a curburii cristalinului.
3. (biol.) adaptare individuală care nu afectează decât fenotipul.
4. (lingv.) asimilaţie parţială între două sunete în contact direct.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aphasie)
1. pierdere, totală sau parţială, a posibilităţii de exprimare a cuvintelor, datorată unei leziuni a cortexului; disfazie.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (după fr. albitisation)
1. (geol.) înlocuirea parțială sau completă a feldspatului plagioclaz preexistent sau a feldspatului alcalin cu albit; transformare a feldspaţilor în albite.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. alopécie, lat. alopecia, gr. alopekeia)
1. cădere prematură a părului (de pe cap); chelie.
2. absența congenitală sau temporară, pierderea totală sau parțială a părului de pe cap sau a părului corporal; peladă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amylodextrine)
1. polizaharid obţinut prin hidroliza parţială a amidonului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amnésie)
1. pierdere parţială sau totală a memoriei.