Dictionar

pasionat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. passionné)

1. (despre sentimente, fapte etc.) determinat de pasiune.
2. (despre oameni) stăpânit de pasiuni; pătimaș.
3. care pune pasiune în tot ce face; înflăcărat.
 

aficionado

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr., sp. aficionado)

1. amator de lupte cu tauri; (prin ext.) persoană care este pasionată de ceva.
 

aligator

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., engl. alligator)

1. crocodil lung, cu botul lat, din fluviile Americii și ale Chinei.
2. (fam.) amator pasionat de muzică (de jaz); fan.
 

ardent, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. ardent, lat. ardens)

1. înflăcărat, înfocat, pasionat.
2. (despre nave) care, sub acțiunea vântului, se întoarce cu prora în direcția din care bate vântul.
 

-AST

Parte de vorbire:  sufix  
Etimologie: (fr. -aste)

1. „pasionat”.
 

avid, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. avide, lat. avidus)

1. pasionat, doritor de ceva.
2. lacom, nesățios.
 

biblioman, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. bibliomane)

1. colecționar pasionat de cărți (rare).