Dictionar

patiserie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. pâtisserie)

1. pateuri, plăcinte etc. preparate dintr-un aluat fin și umplut cu carne, brânză, dulceață.
2. comerț, industrie de fabricație și vânzare de prăjituri.
3. magazin unde se desfășoară această activitate.
 

braserie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. brasserie)

1. local în care se servesc preparate culinare, specialități de cofetărie și patiserie, precum și băuturi.
2. berărie.
 

croasant

Parte de vorbire:  s.m. (~ți), s.n. (~te)  
Etimologie: (fr. croissant)

1. produs de patiserie, din aluat fraged, în formă de semilună, cu diverse umpluturi.
2. corn preparat din foitaj.
3. (var.) croissant.
 

diamalț

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. diamalz)

1. extract de malț uscat, folosit la prepararea bomboanelor, în patiserie și în industria textilă.
 

mazarin

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. mazarin)

1. produs de patiserie preparat din aluat, fructe zaharisite, sirop și marmeladă de caise.
 

melșpaiz

Parte de vorbire:  s.n. (reg.)  
Etimologie: (germ. Mehlspeise)

1. termen generic de origine germană pentru diverse feluri de mâncare dulci, produse de patiserie, prăjituri și tarte care pot fi servite ca fel principal sau desert; prăjitură de casă.
2. (var.) melșpais, melșpaiț.
 

mereng

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. meringue)

1. (patiserie) prăjitură făcută dintr-un amestec de albușuri bătute spumă și zahăr pudră, care se coace la cuptor la foc mic.
2. (var.) mering.