Dictionar

Rezultate principale (Patrulă.):

Patrula

Parte de vorbire: vb. intr.
Origine: (după fr. patrouiller)

1. a îndeplini misiunea de patrulă.

2. a merge în patrulă; a supraveghea ordinea; a face o recunoaștere.


Patrulă

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Patrulle)

1. mic detaşament militar însărcinat cu recunoaşterea terenului, a poziţiilor, a mişcărilor inamicului etc. sau cu supravegherea ordinii; navă, avion cu misiune de supraveghere.

2. formaţie de zbor din trei-patru avioane de luptă.


Rezultate secundare (Patrulă.):

Minipatrulă

Parte de vorbire: s.
Origine: (mini1- + patrulă)

1. patrulă de circulaţie formată din elevi.


Patrulater, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (după lat. quadrilaterus, fr. quatrulatère)

1. adj. care are patru laturi.

2. s. n. poligon cu patru laturi; tetragon.


Anticentru

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. anticentre)

1. (geol.) loc de pe suprafața Pământului diametral opus epicentrului unui cutremur.

2. (matematică) ~l unui patrulater inscriptibil = punctul de intersecție al perpendicularelor duse din mijlocul fiecărei laturi ale patrulaterului pe latura opusă; punctul lui Mathot.

3. (matematică) ~ al tetraedrului = simetricul centrului sferei circumscrise față de centrul de greutate al tetraedrului.


Antiparalel, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. antiparallèle)

1. (despre drepte, vectori) paralel şi de sens contrar.

2. (despre două drepte în raport cu altele două) care formează un patrulater inscriptibil.


Bimediană

Parte de vorbire: s.
Origine: (bi- + mediană)

1. segment de dreaptă care uneşte, într-un patrulater, mijloacele a două laturi opuse, ori, într-un tetraedru, mijloacele a două muchii opuse.


Canonieră

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. canonnière)

1. mică navă de luptă, pentru patrulare, escortare etc.


Croazieră

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. croisière)

1. călătorie de agrement pe o navă de pasageri, pe un iaht sau avion, pe un itinerar stabilit, cu multe escale.

2. (sintagmă) viteză de ~ = viteză de drum a unei (aero)nave sau a unui autoturism, în condiţii normale, pe un parcurs lung; viteza normală după probe.

3. (sintagmă) viteză de ~ = (fig.) ritm normal de activitate după o perioadă de adaptare.

4. acţiune de patrulare pe mare în timp de război executată de către o navă militară.


Cvadrilateral, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. quadrilatéral)

1. (mat.) care are patru laturi; care are forma unui patrulater.

2. (prin ext.) pe patru părţi.

3. (var.) cuadrilateral.