Dictionar

Rezultate secundare (Pea;):

Canapea

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. canapé, cf. germ. Kanapee)

1. mobilă de forma unui divan îngust, de obicei cu spătar și cu brațe, îmbrăcată în stofă sau piele; sofa.

2. ~ pat = canapea care poate fi transformată în pat.

3. felie de pâine prăjită în unt, pe care se pun felii de salam, șuncă, icre etc.


încăpea

Parte de vorbire: vb.
Origine: (lat. incapere)

1. intr. a fi cuprins în anumite limite; a putea intra într-un spațiu; a intra.

2. (expr.) a nu-și (mai) ~ în piele de gras = a fi foarte gras.

3. (expr.) a nu-și (mai) ~ în piele de bucurie (de mândrie) = a fi foarte bucuros (mândru).

4. (expr.) nu (mai) încape (nici o) îndoială (vorbă, discuție) = se spune pentru a exprima o certitudine.

5. (expr.) a nu (mai) ~ de cineva (sau ceva) = a fi nemulțumit de prezența unei persoane sau a unui lucru.

6. (fig.) a ajunge pe neașteptate (într-o situație grea).

7. (expr.) a ~ pe (sau în) mâna (sau mâinile) cuiva = a ajunge la discreția cuiva.

8. a intra cu greu.

9. tr. a fi în stare cuprindă.


Peaj

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. péage)

1. vamă la trecere peste un pod, pe un drum de acces într-un oraş sau la acostarea unei nave la un chei.

2. locul unde se plătește dreptul de trecere; postul în care se colectează această taxă.

3. redevență pentru conducerea pe autostrăzi și anumite poduri; drept de a folosi o cale ferată străină.


Pean

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. péan, gr. paian)

1. (ant.) imn de glorificare închinat zeului Apolo; (p. ext.) cântec de luptă, de biruinţă după o victorie.


Afgan, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. afghan)

1. adj., s. m. f. (locuitor) din Afganistan.

2. (s. f.) limbă indo-europeană vorbită de afgani.

3. s. m. câine de companie decorativ, de origine afgană.


Airbus

Parte de vorbire: I. s.n., II. s. propriu
Origine: (fr., engl. airbus)

1. I. avion cu reacție subsonic, mai ales unul cu corp larg; aerobuz.

2. (transport) aeronavă fabricată de compania Airbus.

3. II. companie europeană constructoare de avioane.


Albanez, -ă

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. albanis, it. albanese)

1. adj., s. m. f. (locuitor) din Albania.

2. (s. f.) limbă indo-europeană vorbită în Albania.


Anticipant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (engl. anticipant)

1. care anticipează; caracterizat prin anticipare; anticipator.


Anticipativ, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. anticipatif)

1. care anticipează (ce urmează); cu caracter de anticipație; anticipator.


Anticipator, -oare

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. anticipateur)

1. I. care anticipează viitorul; care face anticipări.

2. II. persoană care anticipează, care reușește ghicească din timp apariția anumitor fenomene, evenimente etc.

3. (rar) scriitor de literatură science-fiction.