Dictionar

clampa

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. clamper)

1. (med.) a obtura un vas, un canal, cu ajutorul penselor.
 

clampaj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. clampage)

1. (med.) plasarea penselor chirurgicale, pe un vas sau canal, pentru a opri sângerarea sau mișcarea materiilor intestinale; clampare.