Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. approprier, lat. appropriare)
1. a-şi însuşi lucruri sau bunuri străine; a-şi atribui.
2. a face să devină potrivit (pentru).
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. apte, lat. aptus)
1. capabil; potrivit, bun (pentru).
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. /s’/intéresser, it. interessare)
1. tr. a face pe cineva părtaş la o acţiune; a câştiga pe cineva pentru o afacere, pentru o acţiune etc.
2. refl. a manifesta interes (pentru).
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. neurolymphe)
1. (med.) (nume învechit pentru) lichid cefalorahidian.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (cf. fr. aliénisme)
1. (med.) știință având ca obiect studiul alienației mentale; (nume vechi pentru) psihiatrie.