OK
X
penurie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. pénurie, lat. penuria)
1.
lipsă
a
mijloacelor
de
existență;
sărăcie;
lipsă
a
unor
materii
prime,
mijloace
energetice
etc.
deficitar, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. déficitaire)
1.
care
duce
la
un
deficit,
la
o
pierdere;
care
este
în
deficit.
2.
care
este
insuficient;
care
are
ca
rezultat
o
lipsă,
o
penurie.
3.
(antonime)
excedentar,
suficient.
opulență
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. opulence, lat. opulentia)
1.
mare
abundență
de
bunuri
materiale,
de
resurse;
bogăție,
belșug.
2.
caracterul
a
ceea
ce
este
abundent,
marcat
de
abundență.
3.
(antonime)
indigență,
mizerie,
pauperitate,
penurie,
pauperism.
ambaras
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. embarras)
1.
ambuteiaj.
2.
obstacol
care
oprește,
care
împiedică
realizarea
a
ceva;
ceea
ce
împiedică
o
acțiune,
i
se
opune,
o
încetinește.
3.
poziție
jenantă,
situație
dificilă
și
enervantă;
jena
rezultată
din
această
situație.
4.
disconfort
în
acțiune
sau
vorbire;
confuzie,
jenă.
5.
stare
de
spirit
care
rezultă
dintr-o
situație
dificilă;
incertitudine
intelectuală.
6.
încurcătură,
jenă
financiară,
penurie.
7.
perplexitate.
8.
(var.)
ambara.