apercepere

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (apercepe)

1. procesul mental prin care o persoană dă sens unei idei asimilând-o cu corpul de idei pe care îl posedă deja; apercepție.

acusmie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acousmie)

1. halucinație auditivă care împiedică perceperea sunetelor.

alocromazie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. allochromasie)

1. modificare a colorației pielii.
2. (poligr.) percepere incorectă a culorilor.

alopsihoză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. allopsychose)

1. psihoză caracterizată prin tulburări în perceperea fenomenelor exterioare bolnavului.

atenție

Parte de vorbire:  s., interj.  
Etimologie: (fr. attention, lat. attentio)

1. s. f. perceperea distinctă numai a anumitor impresii din mai multe simultane, prin orientarea și concentrarea conștiinței într-o anumită direcție.
2. interes, preocupare, grijă.
3. (pl.) atitudine binevoitoare; solicitudine, amabilitate.
4. a da ~ (cuiva) = a fi amabil, curtenitor.
5. dar, cadou oferit cuiva în schimbul unor mici servicii.
6. interj. fii atent! bagă de seamă!

audio 2

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., engl. audio)

1. inv. care servește la perceperea auditivă.

bradiestezie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bradyesthésie)

1. percepere întârziată a senzațiilor.