Dictionar

Periculos, -oasă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. periculosus, it. pericoloso)

1. primejdios.


Periculos; primejdios

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT insidious; infestus; periculosus

2. FR dangereux; périlleux

3. EN dangerous

4. DE gefährlich

5. RU опaсный

6. HU veszélyes, veszedelmes


Concentrare

Parte de vorbire: s.
Origine: (concentra)

1. acţiunea de a (se) concentra.

2. ~a producţiei = reunire a mai multor întreprinderi şi organizare a producţiei în întreprinderi mai mari; ~a capitalului = acumularea capitalului; lagăr de ~ = loc în care, în regimurile reacţionare, sunt închişi cetăţeni consideraţi periculoşi regimului.


Critic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. critique, lat. criticus)

1. referitor la critică.

2. bazat pe critică, care foloseşte critica.

3. referitor la un moment de criză; care anunţă, determină o criză, o schimbare; dificil, periculos.

4. aparat ~ = totalitatea notelor lămuritoare făcute de un editor la editarea unui text.

5. ediţie = ediţie a unui text (clasic, vechi) însoţit de aparat critic.

6. (fiz.) stare = (sau punct ~) = stare a unui fluid în care dispare diferenţa dintre starea lichidă şi cea gazoasă.


Criză

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. crise)

1. manifestare violentă a contradicţiilor (economice, politice, ideologice, militare etc.).

2. ~ economică = fază a ciclului economic în care se formează un surplus relativ de mărfuri în raport cu capacitatea de cumpărare limitată a populaţiei, ceea ce duce la scăderea producţiei, la falimente, şomaj etc.; ~ energetică = fenomen complex care se manifestă prin insuficienţa resurselor energetice clasice.

3. moment critic, periculos şi decisiv; tulburare.

4. ~ de guvern = interval de timp care se scurge între demisia unui guvern şi formarea unui nou guvern.

5. lipsă acută.

6. tensiune, zbucium sufletesc, moment de grea încercare, de depresiune sufletească.

7. fază critică în evoluţia unei boli.


Desperat/disperat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (despera)

1. ajuns la desperare; deznădăjduit.

2. (despre manifestări ale oamenilor) care denotă desperare.

3. care provoacă desperare; periculos, grav.


Grav, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. grave, lat. gravis)

1. care necesită o atenție deosebită, care poate avea urmări neplăcute; (p. ext.) important.

2. (despre boli, răni) periculos.

3. (despre oameni) serios, demn, sever; solemn, rigid.

4. (despre voce, sunete, timbru) care aparține registrului de jos al scării muzicale; profund, de bas.

5. accent ~ = accent (`) care notează în unele limbi o vocală deschisă.


Index

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat., fr. index)

1. listă (alfabetică) a numelor, termenilor sau materiilor cuprinse într-o lucrare; indice.

2. ~ bibliografic = lucrare de îndrumare bibliografică, cuprizând lista principalelor scrieri privitoare la o problemă.

3. listă a cărților interzise de biserica catolică; (p. ext.) listă de cărți interzise.

4. a pune la ~ = a) a trece o lucrare în lista cărților interzise; b) a exclude pe cineva de la cinstirea cuvenită, a socoti pe cineva nedemn sau periculos.

5. s. m. (inform.) parametru care evoluează cu fiecare repetare a unei bucle a programului unui ordinator.

6. degetul arătător.