Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. embrayage)
1. acțiunea de a ambreia; ambreiare, ambreiere.
2. organ de maşină care asigură o legătură temporară între doi arbori coaxiali, permiţând şi decuplarea în funcţionare.
3. (antonime) debreiaj, debreiere.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. anallatique)
1. (optică) care prezintă analatism.
2. lunetă ~ă = lunetă stadimetrică care posedă proprietatea de analatism, permițând citirea directă a distanței de la aparat la miră, fără a necesita corectare.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (auto- + basculantă)
1. autocamion prevăzut cu benă basculantă, permițând astfel descărcarea materialelor transportate; autocamion (camion) basculant.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. autogire)
1. aeronavă cu o elice care se roteşte în jurul unui ax vertical, permiţând decolorarea şi aterizarea în plan vertical.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (după fr. brunissage)
1. acțiunea de a bruna și rezultatul ei; brunare.
2. ~ chimic = proces de oxidare chimică superficială a oțelurilor, permițând obținerea unui aspect negru.
Parte de vorbire: s.
Origine: (amer. colugo)
1. animal arboricol, erbivor, nocturn, din pădurile Indoneziei, cu o membrană care uneşte membrele cu capul şi coada, permiţând să planeze ca o paraşută, de la un arbore la altul.