Dictionar

Rezultate secundare (Persecutat):

Persecutat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (v. persecuta)

1. (despre oameni) urmărit pe nedrept și cu perseverență de cineva care vrea să-i provoace un neajuns, un rău etc.; asuprit, oropsit, prigonit.


Azil

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. asila, lat. asylum)

1. instituţie cu caracter filantropic pentru copii, bătrâni, invalizi.

2. loc de refugiu inviolabil; adăpost.

3. drept de ~ = drept de inviolabilitate acordat de către un stat unei persoane străine persecutate în ţara sa din motive politice.


Obsidional, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. obsidional, lat. obsidionalis)

1. (ant.) referitor la asediul unui oraş, de asediu.

2. (psih., sociol.) care lovește locuitorii unui oraș asediat.

3. (despre boli infecţioase) care survin în cursul războiului de tranşee.

4. (ant.) coroană = coroana acordată celui care a livrat un oraș asediat.

5. (ist.) monedă = monedă bătută în timpul unui asediu pentru a compensa deficitul.

6. (patol.) delir ~ = delirul, nebunia unei persoane care se crede asediată, persecutată.

7. (psih., sociol.) febră = psihoză sau panică colectivă a unei populații asediate.


Persecuţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. persécution, lat. persecutio)

1. urmărire nedreaptă și perseverentă a cuiva, cu intenția de a-i provoca un rău, un neajuns; prigoană; (cu sens atenuat) nedreptate repetată cu insistență; persecutare.

2. tratament tiranic și crud aplicat continuu unui grup de către o autoritate.

3. mania ~ei = idee fixă a cuiva este persecutat de toată lumea.

4. (var.) persecuțiune.


Tiran, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.
Origine: (ngr. tirannos, fr. tyran)

1. I. care posedă puterea absolută și o exercită în mod opresiv; nemilos, despotic.

2. care încearcă să-și impună voința în orice împrejurare, care asuprește pe cei din jur; asupritor.

3. II. cel care posedă puterea absolută și o exercită în mod opresiv; despot.

4. cel care are un comportament capricios și autoritar.

5. conducător de stat foarte aspru, crud; (prin ext.) cel care abuzează de autoritatea sa, care asupreşte pe alţii.

6. (la greci) cel care a preluat puterea cu forța.

7. (antonime) democrat, eliberator; asuprit, persecutat.