Parte de vorbire: loc. adj. și adv.
Origine: (lat. ad hominem, la om)
1. argument ~ = argument îndreptat contra persoanei înseşi de către adversarul său.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (germ. Anonymität)
1. calitatea sau starea de a fi anonim; însușirea de a fi anonim; anonimat.
2. situația în care identitatea persoanei care acționează este necunoscută.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., lat. augustal)
1. preot, ofiţer ataşat persoanei împăratului roman (August).
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. autosome)
1. cromozom comun celor două sexe, prezent în celulele somatice și care, împreună cu alozomul, formează genomul.
2. cromozom care nu determină sexul persoanei; orice cromozom non-sexual.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. clivage)
1. proprietatea unor minerale sau roci de a cliva.
2. divizare a zigotului în blastomere.
3. (psih.) scindarea persoanei sau coexistenţa unor grupuri asociative distincte.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fétichisme)
1. formă timpurie a religiei în comuna primitivă, adorarea fetișurilor.
2. reprezentare denaturată a unor raporturi sociale, transformarea inconștientă a acestora în raporturi între lucruri, cărora li se atribuie însușiri (supra)naturale inerente.
3. (fig.) adorație oarbă, nemotivată.
4. perversiune sexuală (la bărbați), constând în a privi și colecționa obiecte ale persoanei iubite.