Dictionar

Rezultate secundare (Persoanele):

Afro-asiatic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. afro-asiatique)

1. referitor la Africa şi Asia.

2. (lingv.) se referă la familia de limbi vorbite în Africa de Nord și Orientul Mijlociu.

3. compus din reprezentanți din Africa și Asia.

4. referitor la persoanele asiatice de origine africană.

5. referitor la persoanele africane de origine asiatică.

6. comun Africii și Asiei, din punct de vedere politic.


Agnozie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. agnosie)

1. (la Socrate) mărturisire a neştiinţei.

2. tulburare manifestată prin pierderea capacităţii de a recunoaşte obiectele, persoanele etc.


Birou

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bureau, /3, 4/ rus. biuro)

1. masă de scris, cu sertare.

2. încăpere în care se află una sau mai multe mese de scris, la care lucrează persoanele respective.

3. serviciu public unde lucrează funcţionari, specialişti etc.

4. organ executiv şi conducător al activităţii curente a unei organizaţii politice, de masă, obşteşti, ştiinţifice, internaţionale, al unui organ administrativ.

5. grup de membri ai unei adunări, însărcinat conducă adunarea respectivă.

6. reunire a preşedintelui, a vicepreşedinţilor şi a secretarilor unei adunări legiuitoare.


Civil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. civil, lat. civilis)

1. adj. care priveşte pe cetăţenii unui stat; referitor la raporturile juridice dintre cetăţeni.

2. drepturi ~e = drepturi de care se bucură o persoană (fizică sau juridică), reglementate şi recunoscute ca atare; drept ~ = ramură a dreptului care studiază şi reglementează raporturile juridice existente între persoanele fizice şi juridice dintr-un stat; stare = situaţia unei persoane aşa cum rezultă din actele sale privitoare la naştere, căsătorie etc.; parte = persoană care, într-un proces, pretinde despăgubiri pentru daunele suferite cu ocazia unei infracţiuni.

3. care nu este militar, lipsit de caracter milităresc.

4. război ~ = conflict armat pentru putere între grupuri adverse din acelaşi stat.

5. s. m. f. persoană care nu face parte din armată.


Contencios, -oasă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (după lat. contentiosus, fr. contentieux)

1. s. n. (în unele state) serviciu de avocaţi în cadrul unor organe ale puterii de stat, al unor întreprinderi sau instituţii, care apără drepturile şi interesele juridice ale acestora.

2. ~ administrativ = a) organ de jurisdicţie care rezolvă litigiile dintre stat şi persoanele fizice; b) ansamblu de forme după care se rezolvă asemenea litigii.

3. adj. care este contestat, discutabil; litigios.

4. (jur.) procedură ~oasă = procedură de rezolvare în contradictoriu de către un organ de jurisdicţie a unui conflict de interese.


Eşantiona

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. échantillonner)

1. a confrunta eşantionul cu etalonul.

2. a alege persoanele reprezentative statistic care urmează a fi supuse unei anchete prin sondaj.

3. a lua eşantioane (1) la intervale prestabilite.