Dictionar

Pestilenţial, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. pestilentiel)

1. care are caracterul pestei.

2. care poate infecta cu pestă; pestilent.

3. (fig.) infect, dezgustător.


Antipestilenţial, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. antipestilentiel)

1. (remediu) împotriva mirosurilor pestilenţiale.


Miasmatic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. miasmatique)

1. care conţine sau produce miasme; pestilenţial.


Odoriferant, -ă

Parte de vorbire: adj. (învechit)
Origine: (fr. odoriférant)

1. care are un miros în general plăcut; odorant.

2. (var.) odoriferent.

3. (antonime) pestilențial, mefitic.


Pestilent, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. pestilent)

1. pestilenţial (2).

2. (fig.) corupător.