petit

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. petit, germ. Petit)

1. corp de literă de opt puncte tipografice.

apetit

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. appétit)

1. dorință nestăpânită de a satisface o senzație de foame; poftă de mâncare; apetiție.
2. (prin analogie) dorința de a satisface o nevoie; orice fel de poftă.
3. ~ sexual = dorință de a-și satisface pornirile sexuale.

petit-gris

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. petit-gris)

1. blană a unei varietăți de veveriță din Siberia.

petiție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. petition, lat. petitio)

1. cerere scrisă adresată unei autorități.

petitio principii

Parte de vorbire:  loc. s.  
Etimologie: (lat. petitio principii)

1. (log.) raționament greșit care constă în aceea că pentru demonstrarea unei teze se pleacă de la o aserțiune întemeiată ea însăși pe acea teză.

petiționa

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. pétitionner)

1. a solicita ceva printr-o petiție.

petiționar, -ă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. pétitionnaire)

1. cel care adresează o petiție; petent.

abandon

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. abandon)

1. acțiunea de a rupe legătura care atașa o persoană de un lucru sau de o altă persoană.
2. acțiunea de a înceta de a se ocupa de ceva sau de cineva.
3. actul de renunțare la o calitate, un loc de muncă sau o funcție.
4. părăsire a unei nave aflate în pericol de scufundare.
5. părăsire a unui bun sau renunțare la un drept.
6. renunțare la o cauză, credință etc.
7. cedare (la o stare, un sentiment).
8. (drept) actul prin care un debitor abandonează toate bunurile sale creditorilor săi, pentru a se proteja de urmărirea lor.
9. (sport) retragere dintr-o competiție.
10. ~ familial = părăsire a copiilor, a familiei.

abandona

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. abandonner)

1. (tr.) a rupe legătura cu ceva sau cu cineva.
2. a renunța la a urma o acțiune, o căutare etc.
3. a părăsi, a renunța definitiv la ceva.
4. a părăsi pe cineva (familia, copiii) lăsându-l fără sprijin.
5. a nu mai vrea ceva sau pe cineva.
6. a neglija, a lăsa în voia...
7. a înceta de a utiliza.
8. (refl.) (figurat) a se lăsa pradă unui sentiment, unei emoții, a se adânci în anumite preocupări.
9. a se încrede, a se preda.
10. a se neglija.
11. a-și pierde curajul.
12. (intr.) a se retrage dintr-o competiție.

afrodiziac, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n.  
Etimologie: (fr. aphrodisiaque, gr. aphrodisiakos)

1. I. care stimulează apetitul sexual.
2. II. substanță care restabilește tonusul sexual; substanță sau produs chimic care determină apariția, accelerarea sau creșterea apetitului sexual.
3. (var.) afrodisiac.
4. (antonim) anafrodiziac.

alotriofagie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. allotriophagie)

1. (med.) tendință patologică de a ingera substanțe necomestibile; apetit pentru substanțe nealimentare.

alpiniadă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. alpiniade)

1. concurs, competiție sportivă de alpinism.

anafrodiziac, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. anaphrodisiaque)

1. adj., s. n. (substanță) cu efect contrar afrodiziacelor.
2. adj., s. m. f. (om) lipsit de apetit sexual.