abrutiza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (după fr. abrutir)

1. tr., refl. a face să-și piardă, a-și pierde însușirile umane; a (se) îndobitoci; a (se) dezumaniza.

balansa

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. balancer)

1. tr., refl. a (se) mișca în așa fel încât să oscileze fără să-și piardă echilibrul; a oscila, a (se) legăna.
2. tr. a ~ un cont = a egala debitul cu creditul unui cont.
3. a crea un echilibru între doi factori.

carieră (2)

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. carrière)

1. profesie pe care o îmbrățișează cineva și care, de multe ori, se poate parcurge gradual; ocupație.
2. poziție în ierarhia socială și profesională, în societate; situație bună.
3. (fig.) cursul vieții, timpul în care cineva exercită o slujbă sau o sarcină.
4. (fig.) drum, cale (a unei idei, literaturi etc.)
5. mare manej de echitație în teren descoperit; terenul pe care poți alerga un cal fără să-și piardă răsuflarea.

compromite

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (lat. compromittere, fr. compromettre)

1. tr., refl. a face să(-și) piardă buna reputație; a (se) discredita.
2. tr. a primejdui; a distruge, a zădărnici.

corupe

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (lat. corrumpere)

1. tr., refl. a (se) abate de la moralitate, corectitudine sau datorie.
2. a face să-și piardă, a-și pierde integritatea, puritatea etc.; a (se) strica, a (se) denatura.

decalcifia

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. décalcifier)

1. tr. a face ca organismul să-și piardă sau să-și micșoreze cantitatea de calciu.
2. refl. (despre țesutul osos) a-și pierde o anumită cantitate de calciu; a se decalcifica.