Dictionar

anlumina

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. enluminer)

1. a orna cu litere pictate, viniete, miniaturi.
2. a împodobi cu ornamente.
 

bandceramică

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Bandkeramik)

1. ceramică neolitică din Europa, caracterizată prin decorul din benzi incizate, excizate sau pictate.
 

cistercieni

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cisterciens)

1. s. m. pl. ordin de călugări benedictini din Franța, din sec. XI, care au jucat un rol deosebit în colportarea formelor arhitectonice ale goticului timpuriu, suprimând la biserici turnurile, portalurile, sculpturile și vitraliile pictate.
2. adj. care aparține ordinului cistercienilor (I).
 

documator

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (germ. Dokumator)

1. aparat plan de microfilmare a documentelor de arhivă.
2. (cinem.) instalație gen trucă verticală servind pentru reproducerea în format fotografic sau cinematografic a diapozitivelor sau a machetelor desenate ori pictate, de diverse dimensiuni.
 

elefantin, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. élephantin)

1. care se aseamănă cu un elefant; propriu elefantului; de elefant.
2. carte ~ă = tăbliță de fildeș pe care sunt pictate sau gravate inscripții.
 

loggia

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. loggia)

1. galerie la etajul unei clădiri, deschisă spre exterior prin intermediul unei coloane.
2. balcon mărginit de panouri pline sau traforate, care împiedică pătrunderea directă a soarelui.
3. serie celebră de 52 de fresce pictate de Rafael într-o galerie a Vaticanului.