Dictionar

Rezultate secundare (Picura):

Picurătoare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (picura + -(ă)toare)

1. tub de sticlă umflat la mijloc și subțiat la un capăt, folosit pentru a trage și a picura o cantitate mică de lichid; pipetă, (înv. și reg.) picătoare.


Picurător

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (picura + -ător)

1. mic dispozitiv utilizat în băi și bucătării pentru distribuirea apei dacă nu există apă curentă.


Picurătură

Parte de vorbire: s.f. (înv.)
Origine: (picura + -(ă)tură)

1. părticică sferică desprinsă dintr-un lichid; picătură.

2. (fig.) sunet care vibrează pe un ton scăzut; vibrație.


Lacrimaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. lacrimation, lat. lacrimatio)

1. eliminare a apei sau a răşinilor prin picurare din părţile vătămate ale plantelor lemnoase.


Pipetă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. pipette)

1. tub de sticlă subţiat la un capăt şi cu o pompă de cauciuc la celălalt, pentru a lua şi a picura o cantitate mică dintr-un lichid.


Picurătoare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (picura + -(ă)toare)

1. tub de sticlă umflat la mijloc și subțiat la un capăt, folosit pentru a trage și a picura o cantitate mică de lichid; pipetă, (înv. și reg.) picătoare.