Parte de vorbire: s.n.
Origine: (lat. agger)
1. (antic.) terasament de pământ, pietre sau arbori care protejează zidul de incintă al castrelor romane.
2. (antic.) termen roman antic folosit pentru terasamentele înălțate și boltite ale drumurilor romane.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. alumine)
1. oxid natural de aluminiu, divers colorat, având la bază un mare număr de pietre preţioase.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. appareillage)
1. mod de dispunere a pietrelor, cărămizilor unei zidării aparente.
2. desen ornamental care imită elementele unei astfel de zidării.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. attrition)
1. îndepărtare a particulelor de pe suprafaţa granulelor minerale prin frecare umedă.
2. uzură a pietrelor unei îmbrăcăminţi rutiere prin frecarea între ele.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. avalanche)
1. masă de zăpadă, de pietre etc. desprinsă de pe un povârniş de munte şi care se rostogoleşte către vale.
2. (fig.) mulţime; cantitate mare, potop.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. biseautage)
1. acțiunea de a bizota, de a șlefui oblic muchiile unei oglinzi, ale unei pietre prețioase et cetera; rezultat al acestei acțiuni; bizotare.