Dictionar

pinacee

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. pinacées)

1. familie de conifere, cuprinzând arbori rășinoși din specia bradului; abietacee.
 

abietacee

Parte de vorbire:  s.f. pl.  
Etimologie: (fr. abietacées)

1. (bot.) familie de conifere cuprinzând arbori din specia bradului; abietinee, pinacee.
2. (la sg.) plantă din această familie.
 
 
 

STROBILI-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (lat. strobilus „con de pin”)

1. „con de pinacee, strobil”.
 

strobiloid

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (gr. strobilos „con de brad” + gr. eidos „formă, aparență”)

1. asemănător cu conul pinaceelor.