plajă
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (fr. plage)
Etimologie: (fr. plage)
1. țărm jos de mare sau al unui curs de apă, acoperit cu nisip fin, pe care se fac băi de soare.
2. a face ~ = a face băi de soare.
3. porțiune degajată a punții la prova și la pupa unei nave.
4. (telec.) ~ de modulație = domeniu de modulație.
5. suprafață delimitată (a unui obiect, corp etc.).
6. distanță, interval între două măsuri, dimensiuni, posibilități.