Dictionar

Rezultate principale (Plantație):

Plantaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. plantation, lat. plantatio)

1. unitate de producție agricolă pentru cultivarea unor plante tehnice speciale (bumbac, cauciuc, cafea etc.).

2. totalitatea plantelor (din aceeași specie) cultivate pe un teren special amenajat.

3. plan după care se așază în scenă elementele decorului și mobilierului.


Plantaţie

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT plantatio

2. FR plantation; plantage

3. EN plantation; planting

4. DE plantage; anpflanzung

5. RU плaнтaция; нaсaждение

6. HU ültetvény


Rezultate secundare (Plantație):

Implantaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. implantation)

1. acțiunea de a implanta, de a introduce un lucru în altul, și rezultatul ei; implantare.

2. (med.) introducere pe cale chirurgicală într-un organism a unor medicamente, organe, țesuturi, etc.

3. (chirurgie dentară) introducerea unui element dentar în cavitatea lăsată de extragerea unui dinte.

4. maniera în care sunt implantate firele de păr.


Transplantaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. transplantation)

1. acțiunea de a transplanta și rezultatul ei; transplantare.

2. (biol., med.) operație care are ca scop transplantul unui organ funcțional de la un individ (donator) la altul (primitor), cu refacerea conexiunilor vasculare ale acestuia.

3. (medicină) acțiunea de a îndepărta un organ de la un individ și apoi de a-l grefa la altul.

4. (med.) ~ cardiacă = procedură chirurgicală constând în înlocuirea unei inimi bolnave cu o inimă sănătoasă, prelevată de la un donator cu aceeași grupă de sânge.

5. (embriologie) ~ embrionară = tehnică de reproducere și îmbunătățire genetică care constă în transplantul unui embrion de la o femelă, numită „donatoare”, în uterul altei femele, numită „primitoare”.

6. (agricultură) acțiunea de dezrădăcinare și de replantare în alt loc.

7. (var. înv.) transplantațiune, transplântație.


Dendrariu

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (rus. dendrarii, cf. grec. δένδρον dendron „copac”)

1. parc în care sunt prezentate colecții de plante vii în condiții naturale sau de seră; parc dendrologic.

2. plantație arboricolă în care se păstrează unele specii indigene sau se aclimatizează speciile provenite din diverse zone fitogeografice ale globului; arboretum.


Fazendă

Parte de vorbire: s.
Origine: (port., fr. fazenda)

1. plantaţie vastă de trestie de zahăr, cacao sau cafea etc. în Brazilia.


Parazăpadă

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. pare-neige)

1. construcţie, dispozitiv sau plantaţie pentru a feri o cale ferată, o şosea de înzăpezire.


Pepinieră

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. pépinière)

1. plantație de arbori destinați a fi transplantați.

2. ~ piscicolă = amenajare piscicolă destinată producerii puietului de pește.

3. (fig.) totalitatea celor care pot deveni membri ai unei organizații, profesiuni etc.; instituție, organizație care îi pregătește.


Pinet

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. pineta, fr. pinède)

1. plantaţie, pădure de pini.


Plantaj

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. plantage)

1. plantaţie de arbori amelioraţi, izolată de polenul străin, inferior, şi îngrijită intensiv în scopul obţinerii de seminţe uşor recoltabile.

2. arbore dintr-o astfel de plantaţie.