Dictionar

acantocarp, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. acanthocarpe)

1. (despre plante) cu fructul acoperit de țepi.
 

acantofil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. acanthophyle)

1. (despre plante) cu frunzele terminate cu țepi.
2. (entomol.) care caută plante spinoase.
 

acantofor, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. acanthophore)

1. (despre plante) care poartă ghimpi; acantifer.
 

acarpotrop, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (după fr. acarpotropique)

1. (despre plante) care nu prezintă mișcări de curbare pentru diseminare.
 
 

acrogen, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. acrogène)

1. (despre plante) care prezintă organe de reproducere la vârf.
2. format la vârful unui organ.
3. care crește prin vârful său.