Dictionar

Genuri de plante

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT genera plantarum

2. FR genres des plantes

3. EN plants genera

4. DE Pflanzengattungen

5. RU роды рaстений

6. HU növénynemzetségek


Plante cultivate

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT plantae cultae; plantae sativae

2. FR plantes cultivées

3. EN cultivated plants

4. DE Kulturpflanzen; gebaute Pflanzen

5. RU культурные рaстения

6. HU termesztett növények


Plante de câmp

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT plantae agrariae; plantae agrestes

2. FR plantes champêtres

3. EN field-plants

4. DE Ackerpflanzen

5. RU пелевые рaстения

6. HU szántóföldi növények, műveleti növények


Plante de munte

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT plantae montanae

2. FR plantes montagnardes

3. EN mountain plants

4. DE gebiergspflanzen

5. RU rорные рaстения

6. HU hegyi növények


Plante de pădure

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT plantae silvaticae; plantae silvestris

2. FR plantes de forêts

3. EN forest plants

4. DE Waldpflanzen

5. RU лесные рaстения

6. HU erdei növények


Plante indicatoare

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT indicatores

2. FR plantes indicatrices

3. EN indicator plants

4. DE indikatoren; bodenzeiger; zeigepflanzen

5. RU рaстения индикaторы

6. HU indikátor növények, jelzőnövények


Abiotic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abiotique)

1. care se opune vieții; care este lipsit de viață.

2. califică un mediu în care organismele vii nu pot trăi, incompatibil cu viața.

3. care ține de abioză; propriu abiozei.

4. factor ~ = unul dintre cei doi factori care guvernează distribuția populațiilor bentice în ocean și care depinde în esență de mediul în care evoluează animalele și plantele.


Acantacee

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acanthacées)

1. familie de plante dicotiledonate, gamopetale: acanta.


Acantă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acanthe, lat. acanthus, gr. akantha)

1. plantă erbacee decorativă, cu frunze mari, penate, grupate în formă de spic.

2. motiv decorativ, care stilizează frunza acestei plante.

3. apofiza spinoasă a vertebrelor.


Acantocarp, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acanthocarpe)

1. (despre plante) cu fructul acoperit de ţepi.


Acantofil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acanthophyle)

1. (despre plante) cu frunzele terminate cu ţepi.

2. (entomol.) care caută plante spinoase.


Acantofor, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acanthophore)

1. (despre plante) care poartă ghimpi; acantifer.