Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abiotique)
1. care se opune vieții; care este lipsit de viață.
2. califică un mediu în care organismele vii nu pot trăi, incompatibil cu viața.
3. care ține de abioză; propriu abiozei.
4. factor ~ = unul dintre cei doi factori care guvernează distribuția populațiilor bentice în ocean și care depinde în esență de mediul în care evoluează animalele și plantele.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. aquariophile)
1. persoană care practică acvariofilia.
2. persoană are o pasiune pentru peștii și plantele de acvariu.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. aérenchyme)
1. (bot.) ţesut aerenchimatic sau aerifer; ţesut parenchimatic cu mari spaţii intercelulare aerifere, la plantele acvatice submerse.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. aéromorphose)
1. (biol.) totalitatea modificărilor morfoanatomice sub acţiunea factorilor atmosferici.
2. acţiunea morfogenetică a aerului asupra dezvoltării organelor (ex. plantele amfibii).
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. agressivité, lat. aggressivitas)
2. (psih.) comportament ostil, destructiv al unui individ.
3. însuşire a unor agenţi patogeni de a ataca plantele.
5. proprietate a apelor naturale de a ataca, prin acţiune chimică, construcţiile, de a produce degradarea solului.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. agrochimie)
1. ştiinţă care studiază interacţiunile dintre substanţele chimice, microorganisme şi plantele superioare.
2. chimie aplicată la nevoile agriculturii pentru producerea de îngrășăminte, pesticide, erbicide etc.