Dictionar

Acidoză

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acidose)

1. (med.) condiție caracterizată prin creșterea acidității sângelui, urinei.

2. boală a plantelor datorată creşterii acidităţii din sol.


Actinomicoză

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. actinomycose)

1. (med.) infecție cronică cauzată de actinomicete, care afectează oamenii și animalele (bovidele) și se caracterizează prin leziuni cu aspect tumoral.

2. boală a plantelor cauzată de ciuperci.

3. (sintagmă) ~a cartofului = boală a cartofului provocată de bacteria Actynomices scabies; râia cartofului.


Actinotropism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. actinotropisme)

1. îndreptare a plantelor către radiaţiile de lumină.

2. mişcare de curbură sub influenţa unor radiaţii unilaterale de lumină.


Acvacultură

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aquaculture)

1. creştere a animalelor şi a plantelor acvatice: acvicultură, maricultură.

2. cultură, fără pământ, într-o soluţie de săruri minerale.


Acvicol, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aquicole)

1. referitor la acvicultură, la creșterea animalelor și a plantelor acvatice.

2. care trăiește în apă, în mediu acvatic.


Acvicultură

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. aquiculture)

1. creșterea animalelor sau cultivarea plantelor într-un mediu acvatic; acvacultură.

2. amenajarea apelor pentru creșterea animalelor acvatice; creșterea comercială a speciilor acvatice.

3. cultura plantelor acvatice.

4. cultură practicată în sol steril, udat cu apă care conţine toate elementele necesare vieţii plantelor; cultură fără sol.