OK
X
neplată
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (ne- + plată)
1.
faptul
de
a
nu
se
achita
de
o
obligație
bănească,
de
a
nu
plăti;
neachitare.
platan 1
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. platane, lat. platanus, gr. platanos)
1.
arbore
exotic
înalt,
cu
frunzele
palmate,
cultivat
la
noi
ca
plantă
ornamentală.
platan 2
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (după fr. plateau)
1.
taler
(la
cântare
etc.).
2.
piesă
din
tablă
de
oțel
laminat,
la
întărirea
tălpilor
unor
grinzi.
acreditiv
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. accréditif, germ. Akkreditiv)
1.
modalitate
de
plată
în
practica
comercială
prin
care
banca
cumpărătorului,
se
obligă
a
plăti
vânzătorului,
direct
sau
prin
intermediul
unei
bănci
corespondente,
o
anumită
sumă
de
bani.
2.
sumă
de
bani
depusă
de
cineva
la
o
casă
de
economii
și
consemnațiuni;
înscris
care
certifică
o
asemenea
depunere.
amendă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. amende)
1.
sancțiune
constând
din
plata
unei
sume
de
bani.
2.
~
onorabilă
=
recunoaștere
în
public
a
unei
fapte.
aplatizare
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (aplatiza)
1.
acțiunea
de
a
(se)
aplatiza.
2.
proces
natural
prin
care
prundișurile
de
formă
sferoidală
capătă
formă
plată.
3.
modificare
a
parametrilor
unor
elemente
de
circuit
electric,
în
scopul
de
a
reduce
variațiile
unei
mărimi
într-un
anumit
interval
de
timp.
autotaxare
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (auto1- + taxare)
1.
sistem
de
plată
în
autovehicule
prin
compostarea
biletelor
de
către
pasageri.
aval 2
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. aval)
1.
(fin.)
act
prin
care
cineva
garantează
plata
de
la
scadență
a
unei
cambii;
gir,
garanție.
avalist
Parte de vorbire:
s.m.f.
Etimologie: (fr. avaliste, germ. Avalist)
1.
cel
care
garantează
plata
unei
cambii
prin
aval;
girant;
avalizator.